Studiu despre bunastarea financiara si alfabetizarea financiara

“Inițiativele insuficiente de educație financiară, deficiențele economice și nivelul scăzut de
dezvoltare a sistemului financiar românesc creează un cerc vicios fără posibilitatea unor
soluții rapide: economia românească nu beneficiază de caracteristicile unui sistem financiar
dezvoltat, iar sistemul financiar nu profită din plin de oportunitățile de creștere oferite de
economia românească. În pofida creșterii convergenței veniturilor1
, România are cel mai
scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), cu o pondere a
activelor financiare de 96% în produsul intern brut (PIB). Similar, România are cel mai
scăzut nivel de incluziune financiară din UE, cu cea mai mică pondere a persoanelor fizice
care dețin un cont curent și cea mai redusă pondere a persoanelor care au economisit/ s-au
împrumutat de la o instituție financiară”

Ponderea
asociată obligațiunilor este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în ultimii doi ani, autoritățile
publice au lansat emisiuni de obligațiuni destinate populației
12, cu randamente consistente,
mult peste cele practicate de instituțiile de credit la depozite

Ce am mai observat: procentul de economisire e dublu la urban vs rural, si creste pe masura ce creste nivelul vennitulu

1% din populatie investeste in obligatiuni si 3% in actiuni

Principalele forme de economisire

‘După cum
observăm, circa 41% din populație își fundamentează deciziile de investiții pe baza
experienței profesionale și a cunoștințelor dobândite (Graficul 1.3). Din acest procent, 2%
din populație are studii gimnaziale, 33% are studii liceale, iar 65% studii universitare și
postuniversitare. Corelând aceste procente cu gradul de alfabetizare financiară obținut în
funcție de nivelul de educație (Tabelul 1.5), observăm o încredere mult prea ridicată în
cunoștințele proprii. În lipsa unor cunoștințe de bază, consecințele adoptării unor decizii
financiare sunt negative’

In general, în piețele financiare randamentul ridicat este asociat unui risc pe măsură, iar randamentele garantate
sunt o iluzie. Necunoașterea acestui principiu poate determina investiții, de exemplu, în
platforme de creditare P2P sau în criptomonede, a căror predictibilitate este redusă. În mod
interesant, 33% din populație își fundamentează decizia de a investi pe baza sfaturilor de la
prieteni/cunoștințe, dovedind nivelul ridicat de încredere al populației în expertiza
apropiaților

In mod concret, persoanele cu un nivel al educației scăzut, cu venituri
sub media eșantionului și cu un grad analfabetism financiar ridicat nu sunt interesate să
primească informații financiare. De exemplu, dintre persoanele dezinteresate financiar
numai 21% au studii superioare, în timp ce, dintre persoanele interesate, 51% au studii
superioare.’

Mai exact, în pofida
faptului că numai 7% din populație a investit în acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții,
un procent de 16% din populația României ar dori să afle mai multe detalii despre aceste
instrumente.

Principalele surse de informare in baza carora va orientati deciziile financiare


Vârsta pare să aibă, de asemenea, o influență asupra bunăstării financiare. Astfel, pe
măsura înaintării în vârstă, indicele bunăstării financiare este mai mic. Rezultatele sunt
inverse față de cele obținute de CFPB în SUA. Explicația acestui rezultat stă în diferențele
majore de venit dintre persoanele în vârstă din România și cele din țările dezvoltate. Astfel,
în timp ce în țările dezvoltate, persoanele în vârstă alocă resursele financiare călătoriilor, în
România, valoarea pensiei medii acoperă numai nevoile de subzistență.
Pensia medie în România a fost de 1.661 de lei în trimestrul 1 din 2021.

Studiu il gasiti aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *