Ce sunt băncile centrale?

Sursa XTB.

O bancă centrală este o bancă națională, care oferă servicii financiare și bancare guvernului și sistemului bancar comercial. Aceasta este responsabilă și de emiterea de monedă națională; conform Băncii Centrale Europene, “o bancă centrală este o instituție publică care administrează moneda unei țări sau a unui grup de țări și controlează rezerva de bani – cantitatea de bani din circulație. Obiectivul principal al majorității băncilor centrale este stabilitatea prețului. În unele țări, băncile centrale sunt obligate prin lege să acționeze în sprijinul ocupării totale a locurilor de muncă.

Merită menționat și faptul că, o bancă centrală nu este o bancă comercială. O persoană nu poate deschide un cont sau solicita un împrumt de la o bancă centrală, fiind instituție publică nu este motivată de profit.

De ce sunt băncile centrale atât de importante?

Un lucru trebuie reținut – băncile centrale sunt de o importanță capitală, nu doar pentru participanții la piață, ci și pentru întreaga economie. Acestea sunt responsabile de stabilitatea prețului și pot veni și în sprijinul creșterii eonomice sau a gradului de ocupare a locurilor de muncă. Asta înseamnă că, politica monetară a unei bănci centrale sau implementarea politicii fiscale poate avea efecte asupra direcției pieței Forex.

Unul dintre principalele instrumente ale unei bănci centrale este stabilirea ratei dobânzii – cunoscută și sub denumirea de costul banilor. Când banca centrală modifică rata dobânzii, este influențată piața ratei dobânzii, dar și piața de schimb valutar.

Să vedem un exemplu. Imaginează-ți că Federal Reserve vede că economia funcționează bine, gradul de ocupare a locurilor de muncă este la un nivel satisfăcător, creșterea economică este solidă și inflația în creștere. Într-un astfel de scenariu, cel mai probabil Fed ar acționa în direcția creșterii ratei dobânzii, pentru a preveni creșterea exagerată a prețurilor. Pe măsură ce imprumuturile mari devin mai scumpe, mai puțini oameni și mai puține companii vor fi interesate de acestea. Astfel, creșterea va fi incetinită.

Dar cum afectează asta moneda? În timp ce o dobândă mai mare face împrumuturile sau creditele mai scumpe, depozitele vor genera o dobândă mai mare, iar traderii ar putea cumpăra valuta pentru o rentabilitate mai mare. Asta conduce la o creștere a cererii pentru dolar, prin urmare, moneda devine mai scumpă. În exemplu de mai jos se vede reacția EURUSD la decizia de politică monetară a Fed-ului din Decembrie 2016.


Este important de reținut că, rata dobânzii nu este singurul instrument care poate fi utilizat de băncile centrale. Băncile centrale au evoluat și au fost introduse multe măsuri extraordinare după criza financiară din septembrie 2008. O bancă centrală poate cumpăra titluri de stat sau poate împrumuta instituțiilor private banii necesari pentru stimularea creșterii creditării. Aceasta poate, de asemenea, cumpăra active de la bănci pentru a preveni falimentul acestora. Fed a făcut aceste mișcări după criză și asta a condus la începutul unei piețe bull de mai mulți ani pe Wall Street.

Este vizibil că, băncile centrale sunt cei mai importanți participanți la piață, întrucât pot stabili direcția pieței. Totuși, unele instituții sunt mai influente decât altele. Să vedem care sunt băncile centrale cele mai important de urmărit.

Cele mai importante bănci centale:

Exista 4 bănci centrale ale căror decizii pot avea un impact major asupra piețelor financiare.

  1. Federal Reserve – Federal Reserve  este banca centrală a Statelor Unite ale Americii. Comitetul Federal al pieței libere (FOMC) este responsabil de operațiunile de pe piața liberă, care sunt hotărâtoare pentru piețele financiare. FOMC susține 8 întâlniri programate pe an. La aceste întâlniri, comitetul evaluează mediul economic și financiar, stabilește măsurile potrivite de politică monetară și evaluează riscul obiectivelor pe termen lung de stabilitate a prețului și de creștere economică sustenabilă. FOMC susține întâlniri de două ori pe trimestru, iar ultima întâlnire din fiecare trimestru este însoțiă de o conferință de presă, în cadrul căreia FOMC prezintă proiecțiile economice. Fed este în acest moment condusă de Președintele Jerome Powell, ale cărei discursuri pot avea un impact asupra piețelor similar cu o creștere sau o reducere a ratei dobânzii. Cu toate acestea, merită ascultate și deciziile de politică monetară ale celorlalți membri ai comitetului, întrucât deciziile FOMC sunt bazate pe un consens creat între membrii acestuia.
  2. Banca Centrală Europeană – Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a Uniunii Monetare Europene. Este banca centrală a celor 19 țări membre ale Uniunii Europene care au adoptat moneda unică euro. Principala îndatorire a BCE este de a menține stabilitatea prețului în zona euro pentru a conserva puterea de cumpărare a monedei unice. Consiliul de guvernare este principalul corp decizional al băncilor naționale centrale ale celor 19 țări. Consiliul de guvernare stabiliește ședințe pentru a discuta politica monetară o dată la fiecare 6 săptămâni. Fiecare ședință este urmată de conferința de presă a președintelui. Banca este în acest moment guvernată de Mario Draghi, care este faimos pentru încheierea crizei euro cu declarația sa: “BCE va face tot ce este necesar pentru a proteja euro”.
     
  3. Banca Japoniei – După cum spune și numele, Banca Japoniei (BoJ) este banca centrală a Japoniei. Principala îndatorire a BoJ este menținerea stabilității prețului, însă este important de știut că încă din anii ’90, economia Japoniei este într-o încordare continuă. Rata de creștere economică este aproape de 0, în timp ce inflația este limitată la o valoare mică, iar câteodată se transformă în deflație. De aceea, Banca Japoniei a introdus cele mai impresionante măsuri dintre toate băncile centrale, inclusiv rata dobânzii negativă. Membrii Băncii Japoniei se întâlnesc de 8 ori pe an pentru a lua decizii în ceea ce privește direcția politicii monetare. Guvernatorul băncii centrale este Haruhiko Kuroda, prezent la conferința de presă de după fiecare decizie de politică monetară.
     
  4. Banca Angliei – În ciuda a ceea ce sugerează numele, Banca Angliei (BoE), este banca centrală a întregului Regat Unit al Marii Britanii, și nu doar a Angliei. Obiectivul său principal este menținerea stabilității prețului, însă, după votul Brexit, BoE acționează și în sprijinul creșterii economice. Deși nu este o regulă formală, Banca Angliei a subliniat faptul că, va sprijini economia în timpul procesului Brexit. Deciziile de politică monetară sunt luate de Comitetul de Politică Monetară, care susține ședințe de 8 ori pe an. Aspectul tehnic al deciziilor BoE, este similar cu cel al Fed – guvernatorul participă la conferința de presă după fiecare 4 decizii. Totuși, există o diferență de reținut. Banca Angliei publică minutele de la ultima ședință (un document ce descrie discuția din cadrul  ședinței – oferă detalii în plus despre direcția de politică monetară) împreună cu decizia. Rezerva Federală publică documentele la 3 săptămâni de la susținerea ședinței. BoE este în acest moment guvernată de Mark Carney, care va demisiona la momentul finalizării procesului Brexit.
bancile centrale

meni diferiți au opinii diferite, așa că nu este o surpriză faptul că cei ce stabilesc politica monetară pot avea viziuni diferite asupra economiei și asupra politicii monetare. În rândul bancherilor centrali se evidențiază două grupuri – hawks și doves.

  • Hawks – Hawks sunt responsabilii cu politica monetară ce au ca prioritate principală menținerea inflației la un nivel cât mai mic. Acest tip de bancheri preferă rata dobânzii ridicată și o politică monetară mai prudentă pentru a ține inflația sub control. Aceștia sunt mai puțin preocupați de starea generală a economiei.
  • Doves – Doves sunt responsabilii cu politica monetară care pot tolera o inflației mai mare în scopul stimulării creșterii economice și a creșterii gradului de ocupare a locurilor de muncă. Acest tip de bancheri preferă o rată a dobânzii mai mică.

Avem astfel, două moduri de a descrie punctul de vedere al unei bănci centrale asupra politicii monetare. Dacă auzi despre o bancă centrală că este hawkish, înseamnă că aceasta dorește creșterea ratei dobânzii, sau are o viziune bullish asupra economiei. De exemplu, un Fed hawkish semnalează o creștere a ratei dobânzii, ceea ce va duce la un dolar mai puternic. Pe de altă parte, o bancă centrală dovish are, de obicei, un impact negativ asupra monedei, deoarece nu se va grăbi să restricționeze politica sa.

Cei mai importanți participanți la piață:

Băncile centrale pot fi descrise ca fiind cei mai importanți și puternici participanți la piață. Deciziile acestora – sau chiar o simplă declarație a unuia dintre membri – poate avea un impact semnificativ, nu doar asupra monedei, ci și asupra piețelor de acțiuni și obligațiuni. De aceea, un trader prundent trebuie să monitorizeze îndeaproape tot  ceea ce este în corelație cu deciziile de politică monetară și deciziile băncilor centrale.


Sursa: XTB

Raportul dintre risc și câștig este folosit de mulți traderi pentru compararea randamentului așteptat cu riscul asumat pentru obținerea profitului. Pentru a calcula acest raport împarte suma pe care ai putea să o pierzi în cazul în care piața evoluează în direcție contrară poziției tale (riscul) la profitul pe care îl țintești la finalul tranzacției (câștig).

Unele dintre cele mai cunoscute rapoarte sunt 2:1, 3:1 și 4:1 iar acestea se vor modifica în funcție de strategia de trading. Desigur că există și alți factori care influențează riscul unei poziții cum ar fi managementul fondurilor sau volatilitatea prețului dar urmărirea unui raport solid de tip risc:câștig poate juca un rol important în gestionarea eficientă a tranzacțiilor tale.

Un exemplu de raport risc:câștig
Să presupunem că decizi să cumperi acțiunile companiei ABC. ‘Cumperi’ 100 de loturi, echivalentul a 100 de acțiuni la un preț de 20 lire sterline pe acțiune pentru o valoare totală a poziției de 2.000 lire sterline – pentru că estimezi că prețul acțiunilor va ajunge la 30 lire. Ți-ai setat ordinul Stop Loss la £15 pentru a te asigura că pierderile nu vor depăși 500 £.

În acest caz ești dispus să riști 5£ pe acțiune pentru a obține o rentabilitate estimată de 10£ pe acțiune după închiderea poziției. Deoarece ai riscat jumătate din valoarea profitului țintit, raportul risc:câștig este de 2:1. Dacă ținta ta de profit este de 15 lire pe acțiune, raportul risc:câștig va fi de 3:1 și așa mai departe. Prin urmare, este posibil ca o tranzacție profitabilă să acopere două, trei (sau mai multe) tranzacții închise pe pierdere.

Este important să reții însă că, în timp ce rapoartele de risc:câștig te ajută să îți gestionezi profitabilitatea, acestea nu îți oferă nicio indicație despre probabilitatea realizării acesteia.

Importanța raportului între risc și câștig

Majoritatea traderilor urmăresc să nu aibă un raport risc:câștig mai mic de 1:1, deoarece astfel pierderile potențiale ar fi disproporționat mai mari decât orice profit probabil, adică o tranzacție cu risc ridicat. Un raport risc:câștig supraunitar de exemplu 2:1 ar dicta că profitul tău potențial este mai mare decât orice pierdere potențială, ceea ce înseamnă că, tu chiar dacă înregistrezi o pierdere, ai nevoie doar de una profitabilă pentru a o acoperi.

Mai jos am inclus un tabel pentru a evidenția diferitele raportului risc:câștig și impactul acestora asupra întregului cont. Tabelul de mai jos presupune că 1 este egal cu 100 lire sterline și că trebuie să ai o rată de câștig de 50% din 10 tranzacții.

Poți vedea în tabelul de mai jos beneficiile potențiale ale unui raport risc:câștig supraunitar și modul în care acest lucru poate influența profitabilitatea contului tău.

Raport recompensă:riscRată de câștigProfit totalPierdere totalăProfit sau pierdere netă
0,5:150%500£1000£-500£
0,75:150%750£1000£-250£
1:150%1000£1000£0
2:150%2000£1000£+1000£
3:150%3000£1000£+2000

Probabilitatea reprezintă cheia:

Am menționat noțiunea de probabilitate mai sus, dar haide să aruncăm o privire mai atentă.

Să spunem că din ultimele noastre 100 de tranzacții, 60 au fost profitabile. Acest raport înseamnă – sau sistemul tău de tranzacționare – o probabilitate de 60%. Probabilitatea depinde de sistemul tău de tranzacționare, precum și de capacitatea ta emoțională de a respecta acest sistem.

În plus, obiectivul principal al fiecărei analize făcute înainte de intrarea în piață este de a maximiza șansa de a iniția o poziție cu probabilitate ridicată. Dacă cauți un tipar tehnic specific, atunci încearcă să maximizezi o probabilitate. De ce? Întrucât aceasta pare să fie urmată de o mișcare specifică a prețului. Căutând un tipar, cauți de fapt o probabilitate mai mare de a înregistra profit.

Alege stilul de tranzacționare care ți se potrivește:

Fiecare trader are propria strategie de tranzacționare și raportul risc:câștig care este cel mai potrivit pentru ei. Una dintre provocările tranzacționării este găsirea unui sistem care să funcționeze pentru tine și unul care “se potrivește” sistemului tău de gândire.

Dacă ne gândim la toleranța la risc ca fiind reprezentată pe un spectru, unde crezi că te vei situa? Ai aversiune față de risc, ești precaut sau calculat? Sau ai un apetit pentru risc mai ridicat și îți place adrenalina?

Cel mai important lucru este să alegi un raport risc:câștig care să fie ușor de gestionat și care să îți asigure un rezultat cât mai profitabil. Nu există nicio regulă specifică – trebuie doar să-l identifici pe cel care se potrivește cât mai bine strategiei tale.

Testează-ți strategiile de tranzacționare cu un Cont Demo XTB

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. Produsele derivate tranzacționabile în marjă oferite sunt riscante. 79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Publicat de X-Trade Brokers Dom Maklerski S.A.

Disclaimer și avertisment cu privire la riscuri
Informaţiile sau materialele prezentate pe website-ul adrianmateescu.ro nu sunt şi nu pot fi considerate recomandări de cumpărare, vânzare sau păstrare a unui anumit instrument financiar. Website-ul http://adrianmateescu.ro/ avertizează cu privire la riscurile ridicate pe care le implică tranzacţionarea şi investiţiile în instrumente financiare, incluzând, fără ca enumerarea să fie limitativă, fluctuaţia preţurilor pieţei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb. Performanțele trecute nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare ale instrumentelor financiare. 79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă înțelegeți modul în care funcționează CFD-urile și dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii. În consecință, website-ul adrianmateescu.ro recomandă abordarea instrumentelor financiare numai în cunoştinţă de cauză şi după o documentare prealabilă. Produsele derivate tranzacționabile în marjă oferite de X-Trade Brokers DM S.A. sunt riscante. Pierderile pot depăși marja blocată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *